Vorba dulce

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a iniţiat, de câţiva ani, un excelent proiect de apărare a limbii române stâlcită pe micul ecran, monitorizând “gafele” lingvistice şi chiar sancţionându-le. Un sprijin substanţial în punerea în practică a acestui necesar proiect, l-a acordat Academia Română, prin Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan - Al. Rosetti”. S-a alăturat apărătorilor limbii române şi Ministerul Educaţiei şi s-a editat chiar o carte, “Eşti cool şi dacă vorbeşti corect!”

Mă alătur şi eu.

Un prezentator de ştiri a spus :

Exista o prevedere în regulament.

De ce nu e corect?

Accentul nu este pus în cuvânt la locul lui. Când stabilim unde punem accentul, trebuie să fim atenţi la cuvintele asemănătoare ( în acest caz, vedere ) şi la provenienţa cuvântului ( de exemplu, deşi se aseamănă formal cu pălărie, butelie se accentuează diferit, pentru că este un substantiv neologic şi păstrează accentul din limba de origine – în franceză, bouteille ).

Ar fi trebuit să spună :

Exista o prevedere în regulament.

Am auzit multe alte cuvinte accentuate greşit:

un idol naţional – corect : idol

o ţară unde mafia are o cifră – corect: mafia

violenţele din suburbiile Parisului – corect: suburbiile

În casă se afla şi o butelie. – corect : butelie

Are un alibi. – corect : alibi

Odată lansat acest program, editorii se pot înscrie în acesta. – corect : editorii

În acest moment sunt în legitimă apărare. – corect : legitimă.

Am constatat că unii dintre cei care lucrează în mass-media nu ştiu să pună corect accentul în cuvinte ca : diaspora, furie, pricină, tutore. Pune-l tu !

Vocea redactorului :

Se pot duce la servici cu bicicleta.

De ce nu e corect ?

Forma substantivului este serviciu, cu u final.

Ar fi trebuit să spună :

Se pot duce la serviciu cu bicicleta.

Auzim foarte des în mass-media forma greşită :

Restul de opt ore le doarme la servici.

N-are servici de curăţenie.

A avut o locuinţă de servici.

Când te uiţi la televizor, notează-ţi de câte ori auzi, într-un interval de o săptămână, forma corectă serviciu şi forma greşită servici. Care dintre aceste forme este mai frecventă ?

Vocea reporterului :

Undeva, în centru, tot se va ştrangula traficul.

De ce nu e corect ?

S iniţial din verbul a strangula a fost pronunţat ş.

Ar fi trebuit să spună:

Undeva, în centru, tot se va strangula traficul.

Acelaşi tip de greşeală apare şi în :

…fără să-l treci pe ştatul de plată.

1. Ai mai auzit şi alte cuvinte în care s iniţial este pronunţat ş ?

2. Tu cum pronunţi cuvântul care se scrie spray ? Verifică dacă este corect !

Un comentator sportiv a spus la radio:

în minutul optâsprezece

De ce nu e corect ?

Numeralele cardinale 17 şi 18 au structura şapte / opt + spre + zece.

Ar fi trebuit să spună :

în minutul optsprezece

Pentru că le este greu să pronunţe cinci consoane consecutive, foarte mulţi dintre cei care vorbesc la radio şi la televizor spun ( greşit ):

optisprezece grădini zoologice

şaptisprezece mii nouă sute de tichete

Un prezentator a spus la televizor:

Scenografia este ( pronunţat: este ) o artă.

De ce nu e corect?

În cazul formelor verbului a fi ( e, este, eram, erai, eraţi, erau) e iniţial se pronunţă ie, deşi poate să pară ciudat sau incorect, pentru că, de obicei, cuvintele din limba română se citesc cum se scriu. Acest tip de pronunţare este numit „preiotare”.

Aceeaşi regulă funcţionează şi în cazul pronumelor personale el, ea, ei, ele, care trebuie pronunţate [iel], [ia], [iei], [iele].

Ar fi trebuit să spună:

Scenografia este [ pronunţat: ieste ] o artă.

Am auzit de foarte multe ori acest tip de greşeală, cauzată de dorinţa oamenilor de a vorbi mai frumos :

el [el] declară că…

rememorarea ei [ei]

e [e] important

aşa cum este [este]

De fiecare dată povestea era [era] alta.

Scenografia este [este] o artă.

Am auzit însă şi greşeala inversă :

Sunt afecţiuni necunoscute faţă de Europa [ ieuropa ].

Prezentatorul nu ştia că, în cazul împrumuturilor (neologismelor) din limbi străine – elan, eră, estival, euro ş.a. – inclusiv nume proprii precum Etiopia, Europa, la începutul cuvântului, e se pronunţă [e], nu [ie], aşa cum se întâmplă la pronume şi la formele verbului a fi.

Când pronunţăm fata aceea sau băieţii aceia nu simţim nicio diferenţă, pentru că aceste adjective demonstrative se rostesc la fel, chiar dacă primul este la feminin singular, iar al doilea, la masculin plural. Fii atent când le scrii, pentru că nu se scriu la fel !

Un prezentator de ştiri a spus:

Nu se ştie însă cu ecsactitate.

De ce nu e corect?

Litera x se pronunţă în două feluri: fie cs ( dacă x este prima sau ultima literă din cuvânt sau dacă se învecinează cu o consoană, de exemplu: Xenia, fix, extraterestru), fie gz, dacă x are în dreapta şi în stânga vocale, aşa cum se întâmplă şi în exemplele noastre. Există însă şi excepţii, de exemplu exod, exonera, în care, deşi este între două vocale, x se pronunţă cs.

Ar fi trebuit să spună:

Nu se ştie însă cu egzactitate.

De foarte multe ori, oamenii care vorbesc la televizor sau la radio pronunţă greşit litera x, rostind cs, în loc de gz ( în enunţurile de mai jos, am notat pronunţarea, nu scrierea):

Să schimbe metodologia de ecsaminare.

Să scurteze termenul de ecsecuţie.

Vă propunem acum un ecserciţiu de stil.

El ne spune ecsact de ce s-a întâmplat acest lucru.

Corect este:

Să schimbe metodologia de egzaminare.

Să scurteze termenul de egzecuţie.

Vă propunem acum un egzerciţiu de stil.

El ne spune egzact de ce s-a întâmplat acest lucru.

Repetăm: am notat pronunţarea, nu scrierea. În scris, se foloseşte litera x.

Un realizator urcat pe un bloc din Bucureşti vorbea despre:

nelipsiţii teneşi

De ce nu e corect?

În interiorul cuvântului tenişi, vorbitorul l-a înlocuit pe i cu e, probabil pentru că i s-a părut că sună mai bine.

Ar fi trebuit să spună:

nelipsiţii tenişi

Am auzit şi alte cuvinte în care i este înlocuit cu e:

şi totuşi vereghetele de pe deget vă lipsesc

să-şi ia un bidon de-acela de plastec.

Am auzit tot la televizor sau la radio următoarele perechi de cuvinte:
ieftenire / ieftinire,
petic / petic,
purece / purice,
sălbatec / sălbatic,
seringă / siringă,
trimete / trimite.
Numai una dintre variante este corectă. Care?

Un realizator a spus la televizor:
Uite o broşe, o insignă!

De ce nu e corect?

Substantivul broşă se termină în ă nu în e. Se spune că forma cu e final nu se întălneşte în toată ţara, ci este specifică zonei Munteniei, mai exact zonei Bucureştiului.

Ar fi trebuit să spună:

Uite o broşă, o insignă!

Nu numai cuvântul broşă este pronunţat cu e final. Am auzit la radio şi la televizor şi altele:

…la ultima cămaşe sau la ultima pereche de ciorapi…

A ridicat-o din cenuşe.

Sunt păstrate cu grije.

Mai trage din ţigare.

A fost dat afară pe uşe.

În zona de unde eşti tu, ai auzit astfel de pronunţii? Dacă da, fă o listă cu substantive afectate de această greşeală.

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a iniţiat, de câţiva ani, un excelent proiect de apărare a limbii române stâlcită pe micul ecran, monitorizând “gafele” lingvistice şi chiar sancţionându-le. Un sprijin substanţial în punerea în practică a acestui necesar proiect, l-a acordat Academia Română, prin Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan - Al. Rosetti”. Mai nou, s-a alăturat apărătorilor limbii române şi Ministerul Educaţiei şi s-a editat chiar o carte, “Eşti cool şi dacă vorbeşti corect!”.

Cercetările prin sondaje arată un fenomen îngrijorător ce se petrece în rândul elevilor, consumatori importanţi de emisiuni tv, chiar dacă bulinele CNA îi trimit la joacă ori să-şi facă lecţiile. Modelele lor au devenit vedetele de sezon ale diverselor televiziuni. Numai ca nu tot ce auzim - şi vedem! - pe micul ecran are valoare de model. Rolul educativ al mass-mediei s-a spulberat de mult în programele tv oferite de diverse canale, în vreme ce sticla micului ecran se constată că fascinează tot mai mulţi copii. Aceştia învaţă şi limba română… de la televizor  şi o asimilează cu toate greşelile ei.
O echipă harnică de cercetători au monitorizat 6 posturi de radio şi 12 posturi tv. S-au urmărit în primul rând transmisiile de la orele de vârf, emisiunile informative şi dezbaterile sub aspect lingvistic. Au fost monitorizate urmatoarele televiziuni: TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, National TV, Antena 3, B1 TV, OTV si N 24. Monitorizarea s-a efectuat pe următoarele şapte compartimente: “Greşeli ortografice”, “Greşeli de punctuaţie”, “Greşeli de pronunţie”, “Greşeli privind morfologia”, “Greşeli privind sintaxa”, “Greşeli de lexic şi semantică” şi “Greşeli de stilistică”.

Cartea încearcă să atragă atenţia asupra celor mai răspândite greşeli, ivite acolo unde vă aşteptaţi mai puţin să le găsiţi. După citirea ei, de acum înainte, în faţa televizorului sau lângă aparatul de radio, priviţi, ascultaţi…, dar mai ales monitorizaţi!